Judetul Sibiu este situat în centrul României, în partea de sud-est a Transilvaniei.

COORDONATE GEOGRAFICE:
Latitudine nordica: 46 grade 17 minute având ca punct extrem satul Prod, comuna Hoghilag;
Latitudine sudica: 45 grade 18 minute având ca punct extrem satul Paltin, orasul Talmaciu;
Longitudine estica: 24 grade 57 minute având ca punct extrem satul Teline, comuna Bradeni;
Longitudine vestica: 23 grade 35 minute având ca punct extrem comuna Jina.

JUDETE LIMITROFE:
La nord judetul Mures
La sud judetele Arges si Vâlcea
La est judetele Brasov si Mures
La vest judetele Alba si Vâlcea

RELATIILE CU CELELALTE JUDETE:
- Membru al Consiliului de Dezvoltare Regionala "Centru 7" împreuna cu judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita si Mures.
- Cooperare cu judetele Harghita si Mures în vederea realizarii obiectivului "Alimentare cu apa din sursa Zetea".

COOPERARI REALIZATE SI POSIBILE CU PARTENERI STRAINI:
- membru al Adunarii Regiunilor Europei - ARE
- membru al Consiliului de Dezvoltare Regionala "Centru 7"
- înfratire cu provincia Bergamo, Republica Italiana
- parteneriat cu municipalitatea Deventer, Olanda
- parteneriat cu Grand Traverse County din Statul Michighan, S.U.A.
- cooperare descentralizata cu Consiliul General Ille et Vilaine, Franta
- proiect pilot de cooperare bilaterala româno - britanica "Asistenta pentru Dezvoltarea Sectorului Social în România"
- proiect de cooperare bilaterala româno - suedeza: "Proiectul de Parteneriat pentru îmbunatatirea dialogului social si a mediului de munca din sectorul de prelucrare a lemnului".

SUPRAFATA
: 5432 kmp (543.200 ha), reprezinta 2,3 % din suprafata tarii si ocupa din acest punct de vedere locul 24 pe tara.

RESEDINTA DE JUDET
Localitatea resedinta de judet este municipiul Sibiu, aflat la altitudinea de 427 m, situat pe râul Cibin si atestat documentar în anul 1191 într-un document dat de Papa Celestin al III - lea, cu prilejul înfiintarii prepositurii Sibiu.
Este un puternic centru social, cultural si industrial al tarii.

UNITATI ADMINISTRATIV TERITORIALE:
Din punct de vedere administrativ teritorial, judetul Sibiu cuprinde:
- 2 municipii: Sibiu si Medias
- 9 orase: Agnita, Avrig, Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Saliste, Miercurea Sibiului si Talmaciu.
- 53 comune (vezi sectiunea 'Administratia publica locala')
- 173 sate

Zone etnografice

Poziţia geografică, precum si condiţiile istorice, social-economice, religioase etc. au imprimat judeţului Sibiu o evolutie proprie a creaţiei populare, reflectată fie in arhitectură si creaţie tehnică, fie în arta populară, în tradiţia orală sau în manifestările populare tradiţionale.

Zonele etno - folclorice se suprapun, în general, peste zonele geografice, fiind impărţite în macrozone care grupează satele în jurul unei anumite forme de relief (vale, zonă submontană etc), în funcţie de asemănările culturii materiale şi spirituale. Judeţul Sibiu cuprinde 5 zone etno - folclorice (Gh. Pavelescu, 1978 ; Ilie Moise, 1998).
Acestea sunt :

I.Ţara Oltului cu 3 microzone formate din:
a. Arpaşul de Jos, Arpaşul de Sus, Porumbacul de Jos, Porumbacul de Sus, Cârţa, Cârţişoara, Scorei si Sărata;
b. Avrig, Racoviţa, Sebeşul de Jos, Sebeşul de Sus, Turnu Roşu;
c. Săcădate, Bradu, Colun, Glâmboaca, Noul Român.

II.Mărginimea Sibiului cu 5 microzone, respectiv :
a. Boiţa, Tălmăcel, Sadu, Râu Sadului;
b. Răşinari, Poplaca, Orlat, Gura Râului;
c. Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş;
d. Tilişca, Rod, Poiana Sibiului, Jina;
e. Tălmaciu, Cisnădie, Cisnădioara, Mohu, Veştem, Bungard, SelimbĂr, Cristian, Săcel.

III.Valea Hârtibaciului cu 2 microzone:
a. Caşolţ, Cornăţel, Nucet, Chirpăr, Ţichindeal, Nocrich, Alţâna, Agnita;
b. Satele de pe Valea Veseudului : Chirpăr si Săsăuşi

IV.Zona Slimnic Ocna Sibiului cuprinde:
a. Satele din zona Amnaş
b. Satele viticole: Slimnic, Ruşi, Amnas, Apolduş de Jos, Apoldul de Sus;
c. Topârcea, Alămor, Armeni, Bogatu, Pauca, Brosteni, Ocna Sibiului

V.Zona Tarnavelor cu următoarele microzone:
a. Mediaş: Ighişu Nou, Moşna, Bazna, Curciu, Alma Vii.
b. Dumbrăveni: Saroş pe Târnave, Biertan, Richiş, Valchid, Copşa Mare, Malâncrav;
c. Copşa Mică: Axente Sever, Agârbiciu, Şeica Mică, Soala, Ţapu

Statiuni turistice

Staţiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului
Primele cercetări sistematice ale valenţelor curative a lacurilor sărate sunt efectuate în 1820.
Dupa această dată se amenajează treptat staţiunea.
În jurul lacurilor se construiesc cabine, se plantează pomi, se ridică pavilioane pentru băi calde şi reci. Staţiunea a fost inaugurată oficial la 20 iunie 1858.
Între 1906 si 1909 s-au ridicat pavilionul central şi clădirea băilor existente şi astăzi.
Ele cuprind săli pentru băi calde, pentru împachetări cu nămol, aerosoli, bazine.
Din 1948 - Băile Ocna Sibiului devin staţiune cu caracter permanent.

Pe lânga pavilioanele amintite, staţiunea mai cuprinde ştrandul cu lacurile Horia, Cloşca şi Crişan, formate prin inundarea a şase saline vechi (7.848 m.p. si adncimi de 44,5 m, 34,55 m, respectiv 44 m).
Acestora li se adaugă lacurile din apropierea liniei ferate Sibiu - Copşa Mică.
Cele mai importante sunt:

Lacul fără fund, format pe locul fostei saline Francisc Grube, părăsită în 1775 (1.665 m.p., 32 m adâncime) - declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie;
Lacul Ocna pustie (Avram Iancu) format pe locul salinei Fodina Maior, abandonată în 1817 - 160 m adâncime, cel mai adânc lac antroposalin din România;
Lacul Brâncoveanu, format pe locul unei saline părăsite în 1699, cel mai sărat lac din Ocna Sibiului (310 g/l salinitate);
Lacul Ocniţa, legat cu lacul Ocna Rustic (200 g/l - salinitate);
Lacurile Inului, Maţelor, Lacul cu nămol.
Perimetrul de protecţie hidrologică al staţiunii cuprinde 53 ha, 14 lacuri antroposaline precum şi alte lacuri mai mici apărute pe cale naturală. Adâncimile mari ale lacurilor se datorează exploatărilor de sare tip clopot din antichitate şi evul mediu.
La Ocna Sibiului se tratează cu rezultate deosebite bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele si artrozele, spondilozele, precum şi diferite afecţiuni ginecologice.

Staţiunea de odihnă Păltiniş
Statiune turistică permanentă situată la 32 km sud-vest de Sibiu.
Este situată la altitudinea de 1442 m într-o padure de conifere, în Munţii Cindrel.
A fost întemeiată de Societatea Carpatina Transilvană (S.K.V.) în ultimul deceniu al secolului XIX.
Din nucleul de vile iniţial staţiunea conservă :
Casa turiştilor (1894),
Casa medicilor (1895),
Sala Monaco (1898)
şi încă o vilă, declarate monumente istorice.
Climatul montan, cu aerul ozonat, recomandă staţiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benignă.
Stratul de zapadă se mentine cca. şase luni recomandând Păltinişul pentru sporturile de iarnă.
Pârtia de schi de pe Muntele Onceşti dispune de telescaun, teleschi si baby - lift.
Staţiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri, club, bibliotecă.
Păltinişul este punct de pornire pentru multe trasee turistice în Munţii Cindrel si Munţii Lotrului.

Statiunea balneoclimaterică permanentă Bazna.
Factori terapeutici:
-ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate;
-nămoluri terapeutice, climat blând.
Valoarea curativă a izvoarelor minerale din Bazna era cunoscută încă din secolul al XVIII-lea.
Andreas Gaspari le consacră între 1762 si 1779 studii aprofundate, care au stat la baza cercetărilor ulterioare.
Pacienţii se tratau singuri în corturi sau colibe.
In 1814 Biserica evanghelică preia lacurile minerale şi hotărăşte construirea unui aşezământ balnear.

In 1843 o societate pe acţiuni din Mediaş începe exploatarea sistematică a băilor.
Din 1949 Băile Bazna trec în administrarea Ministerului Sănătăţii, devenind staţiune balneoclimaterică cu caracter permanent.
Capacitatea de tratament ajunge în 1986 la 13.000 persoane totalizand 180.000 zile turistice, din care 404 zile cu turişti străini.

Staţiunea este situată pe stanga Văii Bazna într-un parc natural.
Se întinde pe o suprafata de 20 hectare.
Dispune de sase baze de tratament, policlinică balneară (cu sectii de reumatologie, ginecologie, stomatologie, radiologie), cantina, restaurant, bibliotecă, club, amenajări sportive şi de agrement.

Staţiunea balneoclimaterică Miercurea Sibiului
Staţiune balneoclimaterică sezonieră de interes local situată la 5 km de oraş.
Factori terapeutici: izvoare cu apă minerală clorurate-sodice, nămol sapropelic fosil, climat de cruţare.
Indicatii: afecţiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, endocrine cardio-vasculare.

Parcuri, Monumente si Rezervatii Naturale

Parcul natural Cindrel
Zonă protejată complexă de floră, faună, geomorfologică şi hidrografică.
Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ bună, însă este afectată de paşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.
Localizare: Munţii Cindrelului.
Etajul alpin si subalpin al vârfurilor Cindrelul (2244 m), Stefleşti (2285 m) şi Conţu Mare.
Este situat în arealul comunelor Gura Râului, Răşinari, Tilişca şi Jina.
Suprafaţa: 9873,9 ha
Administrator: Consiliile locale ale comunelor Jina, Tilişca, Gura Râului, Răşinari
Acces
1. Sibiu-Paltinis - poteca de munte - traseu marcat ( DJ106A Sibiu-Paltinis.- si apoi pe poteca. )
2.Sibiu-Cristina-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului - Jina - apoi poteca ( DN1 Sibiu-Cristian-DJ106E Cristian-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului-Jina - apoi poteca )
3.Sibiu- Cisnădie- Sadu- Râu Sadului- Gâtu Berbecului- Rozdeşti- Şaua Cindrel- Şteflesşti- apoi poteca ( DJ 106C Sibiu - Cisnădie-Sadu-DJ 105G Sadu -Râu Sadului-Gâtu Berbecului - Rozdeşti - Şaua Cindrel-DJ106N- Şaua Cindrel - Şteflesşti - apoi poteca )
4. acces prin judetul Alba : Sebes-Sugag-Saua Cindrel - Steflesti

Parcul natural Golul alpin Făgăraş
Zona protejată complexă geomorfologică, hidrografică, de floră şi faună .
Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul alpin Făgăraş este relativ bună, însă este afectat de păşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.
Localizare: Golul alpin al Munţilor Făgăraşului, între Vârful Suru şi Podagru.
Versantul nordic aparţine ariei comunelor Racoviţa, Porumbacu, Arpaş şi oraşului Avrig.
Include si rezervatia naturala Bâlea si Munţii Cindrelului.
Suprafata: 6989,2 ha
Administrator: Consiliie locale Avrig, Porumbacu de Jos, Cârţişoara, Arpaşu de Jos, Direcţia Silvică Sibiu
Acces :
1. D.N. 1 (E 68) Sibiu- ŞelimbĂr- Turnu RoŞu- traseu marcat
2. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Şelimbar- Avrig- Porumbacu de Sus- traseu marcat
3. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Şelimbar- Avrig- Cârţişoara- Arpaşu de Sus- traseu marcat

Padurea Dumbrava
Zonă protejată complexă de floră, faună, peisagistică şi culturală.
Starea de conservare a ecosistemelor este relativ bună, însă sunt afectate de paşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.
Pe lângă aceste elemente negative ale acţiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat şi prin tiierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de către turiştii neavizati.
Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Răşinari
Suprafata: 993 ha
Administrator: Direcţia Silvică Sibiu
Acces :
1. Sibiu Piaţa Gării - troleibuz nr.1 - până la capătul liniei
2. Sibiu - str. Calea Dumbrăvii- DJ106A Sibiu- Păltiniş

Iezerele Cindrelului
Este o rezervatie mixtă, geomorfologică, hidrografică de floră şi faună.
Localizare: Arealul comunei Gura Râului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel (2244 m).
Cuprinde două văi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adâncime) şi Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adâncime).
Reliefului alpin i se adaugă elemente floristice şi faunistice interesante: salcia pitică, degităreţ, ridichioasă, capra neagră, prundăraşul de munte- pasăre alpină.
Se intinde intre 1750 2205 m si 2205 m altitudine.
Suprafata: 609,6 ha
Administrator: Consiliul local al com. Gura Râului
Acces:
1. Sibiu- Paltinis- Batrana- Cindrel ( DJ106A Sibiu- Paltinis ( 32 km). Din Paltinis pe traseu montan Paltinis - Batrina- Cindrel ).

Rezervatia naturala Golul Alpin şi lacul Bâlea
Rezervatie complexă, geomorfologică, hidrologică, de floră şi faună.
Cuprinde relieful alpin, flora şi fauna din circul glaciar Bâlea, precum şi lacul cu acelaşi nume.
Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupăr, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afin; Dintre elementele faunistice: capra neagră şi acvila de stâncă.
Starea de conservare a Rezervaţiei naturale Golul Alpin şi lacul Bâlea (de tip complex) a avut de suferit după construirea Transfăgărăşanului şi intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorită numărului mare de autovehicule şi turişti care campează în zonă, iar o serie de specii de animale s-au refugiat în văile din împrejurimi.
Se înregistrează şi aici practicarea unui turism neecologic şi a pescuitului în lac.
Localizare: Munţii Făgăraşului, Căldarea glaciară Bâlea, între varfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) şi Piscul Bâlii, în aria comunei Cârţişoara.
Suprafaţa: 180 ha
Administrator: Consiliul local al com. Cârţişoara
Acces:
1.D.N. 1 (E 68) Sibiu - Şelimbăr- Avrig se desprinde drum spre Cârţişoara -pe Transfăgărăşan- Valea Bâlii- traseu montan
Staţia CFR - Cârţa- traseu montan cu coborâre la Bâlea Lac;

Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porceşti
Este un monument al naturii cu valoare paleontologică, cu numeroase elemente minerale şi specii de floră şi faună fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinţi de rechin.
Localizare: în extravilanul comunei Turnu Roşu în partea de Sud şi Sud-Est a comunei, străbătută de cursul Văii Sadului.
Suprafaţa: 60 ha
Administrator: Consiliul local al com. Turnu Roşu
Problemele cu care se confruntă Rezervaţia naturală Calcarele eocene de la Porceşti (de tip paleontologic) sunt faptul ca paşunatul excesiv favorizează procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de către diverse persoane şi comercializate .
Acces:
Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Râmnicul Vâlcea (201), la 20 km de Sibiu;
DJ - Tălmaciu - Racoviţa - Avrig, varianta din dreptul staţiei CFR Podul Olt spre Turnu Roşu

Dealul Zakel - Rezervaţia de stepă din Valea Şarba
Este o rezervatie complexă de floră şi faună caracteristică arealului de stepă euro-siberian.
Dintre elementele care se găsesc aici enumerăm: jaleş, steluta vînătă, sachiz, frăsinel, colilie, negară.
Localizare: în extravilanul comunei Sura Mare, iîntre Slimnic şi Şura Mare, pe versantul dealului Zakel şi Valea Şarbei.
Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren)
Administrator: Consiliul local al com. Şura Mare
In ceea ce priveşte Dealul Zakel (rezervaţie de stepă, de tip complex) datorită fenomenelor de alunecare şi a lucrărilor de stabilizare versant, suprafaţa iniţială a rezervaţiei s-a redus de la 11 la 5 ha;
Acces:
1. DJ14 Sibiu- Slimnic (15 km de Sibiu) , iar din Slimnic pe drum de tara si poteca mai sunt de strabatut 2 km
2. DN14 Sibiu- Sura Mare iar din Sura Mare pe drum de tara si poteca aprox. 4 km.
Dintre speciile de plante specifice numai acestei zone amintim :
- amareală siberiană (Polygala sibirica),
- coada zmeului (Calla palustris)
- pătlagina uriaşă (Plantago maxima),

Rezervaţia naturală Şuvara Saşilor Tălmaciu
Este o rezervaţie botanică.
Localizare: Pe valea râului Sadu, între localităţile Sadu şi Tălmaciu (430 m altitudine), în extravilanul oraşului Tălmaciu.
Suprafaţa: 20 ha
Administrator: Consiliul local al oraşului Tălmaciu
Problemele cu care se confruntă Rezervaţia Şuvara Saşilor (botanică) sunt faptul că nu este împrejmuită şi nu beneficiază de pază.
Acces:Sibiu- Tălmaciu- Sadu
E81 Sibiu-Rm. Vâlcea până la Tălmaciu.
Din Tălmaciu pe DJ până la Sadu apoi pe potecă (aprox 3 km ).

Rezervatia naturală Arpăşel
Localizare: Versantul nordic al Munţilor Făgăraşului, pe valea Arpăşelului, alături de Parcul natural Bâlea.
Cuprinde etajul alpin, subalpin şi montan superior, între 1000 m şi 2500 m altitudine, pe valea străjuită de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508 m) si Vârtopel (2359 m)
Suprafata: 732 ha
Proprietar: RA Romsilva - filiala Sibiu, Ocolul Silvic Arpaş
Este o rezervaţie faunistică şi de floră.
Aici trăiesc cca. 80% din caprele negre din Munţii Făgăraş, marmote, urşi, acvile de munte, cervide.
Rezervaţia Arpăşel (faunistică) este bine conservată, deoarece pe de-o parte beneficiază de pază, iar pe de altă parte accesul este dificil, este însă puternic afectată de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate în Poligonul militar Cârţişoara.
Acces:
Calea ferata Sibiu - Braşov, staţia Arpaşul de Jos.
E68 - Şoseaua Sibiu - Braşov - comuna Arpaşul de Jos - apoi pe Transfăgăraşan- traseu marcat

Calcarele cretacice de la Cisnădioara
Monument al naturii cu valoare geologică - de tip paleontologic (aria protejată este afectată de păşunat, nu are pază şi este degradată prin practicarea unui turism neecologic)
Suprafata:0,9 ha
Localizare: Pe Valea Argintului, la cca. 800 m S-V de satul Cisnădioara.
Acces: Şoseaua Sibiu - Cisnădie Cisnădioara

Vulcanii noroioşi de la Haşag
Monument al naturii cu valoare geologică (aria protejată nu este clar delimitată şi nici indicată în vreun fel, iar în zonă se practică agricultura)
Localizare: intre satul Haşag şi satul Mândra, pe raza comunei Loamneş.
Acces: Calea ferata Sibiu - Mediaş, halta Haşag
Suprafata:1,0 ha

Canionul Mihăileni
Monument al naturii cu valoare geologică (nu este clar delimitată şi se practică păşunatul)
Suprafata: 15 ha
Localizare: Localitatea Mihăileni, la cca. 1 km de centrul de comună, pe malul stâng al pârâului Calva.
Acces: D.J. Sibiu - Mediaş; D.J. Şeica Mare - Mihaăileni - Agnita

Masa Jidovului - La Grumaji- comuna Jina
Monument natural cu valoare geologică (nu este clar delimitată şi nici indicată prin panouri)
Suprafaţa: 0,5 ha
Localizare: Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al rÂului Sebeş.
Acces: D.J. Sebeş - Bistra

Pintenii din Coasta Jinei
Monument al naturii cu valoare geologică ( nu este delimitată şi indicată; datorită accesului dificil nu este afectată de activităţi antropice)
Suprafaţa: 1 ha
Localizare: Pe raza comunei Jina, pe malul pârâului Lihoi, afluent al Sebeşului, în amonte de localitatea Dobra.
Acces:
D.J. Sibiu - Jina, apoi potecă marcată cu cruce roşie.
D.J. Sebes - Dobra, apoi potecă de munte

Rezervaţia naturală Lacul fără fund de la Ocna Sibiului
Este un monument al naturii cu valoare geologică.
Prezinta fenomenul de heliotermie. S-a format intr-o veche mină de sare prăbuşită la 1775.
Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor.
Suprafaţa: 0,2 ha
Localizare: in partea de est a parcului băilor Ocna Sibiului, în apropierea aleii ce duce la staţia CFR.
Acces:
Calea ferată Sibiu - Mediaş, staţia Ocna Sibiului
Şoseaua Sibiu - Ocna Sibiului

Sursa: Site-ul oficial al Consiliului Judetean Sibiu - www.cjsibiu.ro