Prezentarea orasului

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.
Este asezat în depresiunea Cibinului, în apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Târnavelor, care coboara pâna deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.
Municipiul se afla în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie piemontana colinara cu terase ale râului Cibin, care o dreneaza.Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbraca si le domina aproape uniformizându-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are în perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti)
Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Populatia orasului este de 170000 locuitori (2002)
Structura etnica a populatiei este urmatoarea:
95 % sunt români
2 % sunt maghiari
1,6 % sunt germani
1,4 % sunt de alte nationalitati
Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4 % din populatie.
25 % din populatie are peste 50 ani iar 18 % din populatie are studii superioare.

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Sibiul este amplasat într-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vântului la sol, influentata atât de factorii de relief, cât si de zona construita. Elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic zona municipiului sunt urmatoarele:
• Temperatura medie multianuala: 8,8 º C
• Temperatura maxima absoluta: 37,4 º C
• Temperatura minima absoluta: -31º C
• Nebulozitatea – media anuala: 6,2
• Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm cu valori minime in februarie si maxime in iunie, iar numarul zilelor de înghet de circa 120 pe an
• Umiditatea relativa a aerului atmosferic – valoarea medie multianuala este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si toamnele târzii.
Recordurile de temperatura înregistrate sunt de 37,6 ° (la Boita în 1949) si -34,4 ° (la Sibiu în 1888).

.

Sibiu Istoric

În proximitatea Sibiului, la Cedonia (cartierul Gusterita) a existat o cunoscuta asezare romana, înca necercetata sistematic. Este de notorietate în literatura de specialitate Donariumul de la Biertan (sec. IV d. Chr.) a carui inscriptie latina, Ego Zenovius votum posui (Eu, Zenovius am pus aceasta ofranda), atesta existenta unei populatii romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de catre romani (271 d. Chr.). Aceasta populatie a supravietuit epocii migratiunii, în conditii vitrege, populând vaile Oltului, Cibinului, Hârtibaciului sau Târnavelor pâna în zilele noastre.

Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Documentul se refera la organizarea bisericeasca a colonistilor (numiti în documentele din 1191-teutonici ecclesia Theutonicorum Ultransilvanorum, în 1192-1196, document cu referire la prepozitul Sibiului, flandrenzi, iar în 1206 - saxoni), sositi în provincia Sibiu în timpul domniei regelui Géza al II-lea (1141 - 1162) si organizati într-o prepozitura în timpul domniei regelui Béla al III-lea (1172 - 1196).

Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876),
în 1302 este semnalat începutul organizarii sasilor în scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar în 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune.

Mentionat înca sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai târziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate românesti asa numite scaune-filiala în care nu locuiau sasi (T. Nägler).

Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; în secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau în Tara Româneasca sau în Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.

Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohács în anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si întemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, în fata unei situatii noi în care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, când cea fireasca filohabsburgica, având în vedere afinitatile etnice si culturale, când prootomana.
Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul îsi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu începere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecând “în corpore” la confesiunea luterana pe care, în marea lor majoritate, o marturisesc si în prezent.

In 1550 in Piata Mare se instaleaza 'stalpul infamiei', un monument gotic ce avea in varf statuia lui Roland, realizata de sculptorul Onoforius.
Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului.

În anii 1601-1603 Sibiul este supus asediului trupelor lui Sigismund Báthory, conduse de Stefan Csáky care a ars si cladirile existente în fata incintelor fortificate. Peste mai putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory. În 18 februarie 1614, când noul principe Gabriel Bethlen restituie cheile orasului, în oras mai existau doar 53 de gospodari
Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci la sfârsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu între 1692 si 1790.

In 1745 se inaugureaza linia postala Viena-Sibiu care efectua curse de doua ori pe luna.

In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei românesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a românilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre români citit la Blaj, si tot la Sibiu îsi va avea sediul Comitetul national permanent român sub presedintia episcopului Andrei Saguna. În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale. Din Sibiu activeaza Partidul National Român din Transilvania, care declanseaza cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-lea - Miscarea memorandista în conditiile în care, începând cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei în cadrul Imperiului austro-ungar.

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.

Suprafata construita se extinde mult în afara zidurilor: deja în 1841, pe lânga cele 1117 case din interiorul zidurilor, în afara acestora existau înca 869. Daca în 1857 numarul locuitorilor era de 13872, dinamica cresterii populatiei este urmatoarea: în 1868 - 18 998, 1890 - 21 434, 1900 - 26 643 (intramuros - 16 643 din care 15 553 germani).

La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.

Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.
Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.

In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.
Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.
La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.
Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.

Cultura

Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.
Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras.
Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.
In Sibiu exista in momentul de fata o puternica baza culturala formata din 2 teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum si 10 muzee.

Teatrul in Sibiu
Inceputurile activitatii teatrale in Sibiu isi au bazele inca din sec. XVI cand elevii dadeau doua reprezentatii scenice pe an, iar la 15 februarie 1582 s-a desfasurat in aer liber prima punere in scena a unei batalii. Incepand cu 1756 spectacolele teatrale aveau loc in casa baronului von Möringer, actuala Casa Albastra din Piata Mare. Interesul pentru teatru era atat de ridicat incat la 1778 s-a inceput editarea unei publicatii teatrale, Theatral Wochenblatt.
In 1789 s-a ajuns la primul teatru cu sediu stabil in Turnul Gros deschis de Martin Hochmeister. In 1923 a luat fiinta un prim teatru romanesc.
Actualul teatru, Teatrul National "Radu Stanca", a fost infiintat, alaturi de Teatrul pentru copii si tineret 'Gong' si Filarmonica de Stat, in 1949.
Sectia germana a teatrului a fost deschisa in 1956.
Anual la Sibiu se desfasoara Festivalul International de teatru si Festivalul Teatrului Studentesc, importante manifestari culturale.

Biblioteca Astra
Inca din primul an al infiintarii Astrei, 1861, s-a pus problema crearii unei biblioteci nationale. Numarul volumelor a crescut in timp ajungand astazi la peste 750000, al revistelor la 48000 si al manuscriselor la 12000.
Biblioteca ASTRA detine in patrimoniul sau o serie de carti rare dintre care amintim si cea mai veche carte aflata in fondul Bibliotecii - Bonifacius VIII. Papa: "Sexti libri decretalium...", MDXI, 1511, precum si cea mai veche carte romaneasca: "Sbornicul slavonesc" -tiparita de Coresi la Sas-Sebes in anul 1580.
De asemenea, printre cartile rare aflate in fondul Bibliotecii "ASTRA" se numara si
* Hieronymus sanctus: "Vitae patrum" - tiparita la Venetia (Veneetis) in anul 1512
* "De re militari" - Flr. Vergetius si "Strotagemata" - Frontinus - tiparita la Paris in anul 1534

Festivalul International de Film de la Sibiu – Astra Film Fest
Festivalul international de film documentar si antropologie vizuala de la Sibiu este unul dintre cele mai interesante, valoroase si cautate festivaluri de gen din Europa.
Vin aici regizori si producatori de documentar de pe toate continentele, la intilnirea cu un public entuziast, care umple salile de dimineata pina noaptea tirziu.
Festivalul de film de la Sibiu are un public european, preponderent tinar.
Studentilor din Romania li se alatura colegi de la universitati din Polonia, Ungaria, Germania, Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Italia etc.
Festivalul de la Sibiu e un punct de atractie pentru iubitorii documentarului din toata Europa. Festivalul are un format care ii asigura anvergura internationala, fara a neglija specificul local si regional.

Invatamant

Prima scoala in Sibiu este documentata din 1380 pe locul unde se afla astazi liceul Brukenthal fiind prima scoala din aceasta parte a Europei. Sibiul avea o legislatie inca de la acel sfarsit de secol XIV prin care invatamantul era obligatoriu in cadrul bisericii. Prima biblioteca din Romania a fost deschisa in 1557 in urma cumpararii de catre comunitate de carti germane in valoare de 100 de guldeni.
La 1711 orasul construieste in fosta manastire a calugarilor dominicani o scoala germana, pe locul actualului Colegiu pedagogic.
In 1723 Georg Legradi deschide prima scoala maghiara.
In 1774 se construieste scoala normala catolica iar patru ani mai tarziu baronul Martin Hochmeister deschide prima librarie. Actuala cladire a liceului Brukenthal, care la vremea respectiva se numea Gimnaziul Evanghelic, dateaza din 1782.

Traditiile universitare sibiene isi au inceputul in 1844 cand se infiinteaza Academia saseasca de drept. Din 1864 se deschide si o sectie romana in cadrul acestei institutii.
Dupa Dictatul de la Viena prin care Romania pierdea o treime din teritoriul Transilvaniei, Universitatea din Cluj isi muta cateva facultati la Sibiu, cea mai cunoscuta fiind Facultatea de Medicina. In 1969 se deschide prima facultate la Sibiu, cea de istorie, ca sectie a Universitatii din Cluj, urmata in 1971 de sectia de filologie. Au urmat multe alte sectii in cadrul Institutului de invatamant superior Sibiu.
Titlul de Universitate va fi statutat in 1990, iar numele de 'Lucian Blaga' il va lua in 1995.

 

Sursa: Site-ul oficial al Primariei Municipiului Sibiu – www.sibiu.ro .